ecodezvoltare.MyForum.ro :: Grupul Scolar M.Eminescu Bacau

Trimis: 24/11/2007 13:16

[color=green]ISTORICUL GRUPULUI ªCOLAR “MIHAI EMINESCU”

Din datele oferite de documente ale Arhivelor de Stat Bacãu ºi arhiva ºcolii noastre reiese cã Grupul ªcolar « Mihai Eminescu » este continuatorul învãþãmântului sanitar bãcãuan, ale cãrui origini dateazã din momentul celui de-al doilea Rãzboi Mondial.

În baza Decretului nr. 2225 bis din data de 2 august 1941 emis de Ministerul Muncii, Sãnãtãþii ºi Ocrotirii Sociale, a luat fiinþã prima ªcoalã de Sorã Infirmierã cu specialitatea medicinã ºi chirurgie generalã. Durata ºcolarizãrii era de doi ani. ªcoala avea un efectiv de 40 de eleve ºi funcþiona sub patronajul Spitalului “Pavel ºi Ana Cristea” condus de dr. Vasile Pãtrãºcanu - medic primar chirurg. Condiþiile de admitere impuneau promovarea a patru clase de învãþãmânt secundar ºi a examenului de capacitate. Programele de studiu ºi Planul de învãþãmânt asigurau o pregãtire complexã. Printre cadrele didactice din acea perioadã se aflau: dr. Vasile Pãtrãºcanu, dr. Corobceanu, dr. Mareº, dr. Zaharia, dr. Þurcanu, dr. Alexandrescu, instructor de practicã Natalia Bancilã. Cursurile se þineau la Liceul de Bãieþi. Internatul funcþiona în Casa Filderman. Condiþiile de practicã din spital erau extraordinar de grele. Începuserã epidemiile de tifos exantematic, febrã tifoidã, TBC. Din cauza acestor boli necruþãtoare au murit 17 eleve. A doua serie, cu un numãr de 45 de eleve, a început cursurile în anul 1943. În luna martie a anului 1944, s-au refugiat la Sibiu împreunã cu dir. adj. ºi maistrul instructor Natalia Bãncilã. Au funcþionat acolo câteva luni, dupã care au revenit la Bacãu, unde au absolvit ºcoala 33 de eleve din 45.

Din anul 1945 pânã în 1950, Crucea Roºie din România a organizat cursuri intensive cu durata de 6 sau 9 luni în toate oraºele din þarã, pregãtind surori auxiliare externe. Aceste absolvente erau pregãtite pentru dispensare ºi puncte sanitare din mediul rural, unde era o lipsã totalã de cadre sanitare. În Bacãu, aceste cursuri au fost þinute de medici, printre care s-au aflat Popa Stelian, Iliescu, Costãchel, Valdman Emil ºi alþii.

În anul 1950, Comitetul Central al Crucii Roºii a înfiinþat la Bacãu ªcoala de Surori, cu internat, cu durata de un an. Absolventele primeau diplomã cu antetul Ministerului Sãnãtãþii. Condiþiile de admitere erau : absolventã de 7 clase, vârsta între 18-20 de ani, sãnãtate perfectã ºi aspect cât mai plãcut. ªcoala funcþiona în niºte barãci rãmase de la o colonie greceascã. Era condusã de un medic în calitate de director adjunct, degrevat de jumãtate de normã ºi ajutat de un cadru sanitar cu experienþã profesionalã ºi administrativã. Au început ºcoala 100 de eleve ºi au finalizat 90. Au fost împãrþite în trei grupe. De fiecare grupã rãspundea câte o instructoare care le însoþea peste tot : cursuri, practicã, cinematograf, teatru etc. Planul de învãþãmânt conþinea ore de pregãtire teoreticã de specialitate, pregãtire practicã dar ºi ore de culturã generalã: limba românã, matematicã, educaþie fizicã ºi educaþie cetãþeneascã. Planul de învãþãmînt ºi programele ºcolare erau primite de la Ministerul Sãnãtãþii. Elevii beneficiau de cazare, masã, uniforme ºcolare, halate ºi de o indemnizaþie lunarã pentru cheltuieli de igienã ºi educaþie culturalã : film ºi teatru, sãptãmânal. Cheltuielile erau asigurate de Crucea Roºie. Din cele 90 de absolvente, 30 au fost angajate la Spitalul Caritas din Bucureºti.

Între anii 1951-1953, concomitent cu ºcoala organizatã de Crucea Roºie a funcþionat ªcoala de Surori Terapeutice cu durata de doi ani, finanþatã de Ministerul Sãnãtãþii. ªcoala a avut un efectiv de 33 de eleve ºi a fost condusã de dr. Luisa Herºcu.

În anul 1954, ªcoala cu internat a Crucii Roºii a fost preluatã de Ministerul Sãnãtãþii, dându-i denumirea de ªcoalã de Surori Medicale. Durata era de doi ani. La conducerea ºcolii au fost: dr. Iliescu Alexandru - director ºi Balan Maria - director adjunct. Finanþarea era asiguratã de Ministerul Sãnãtãþii.

În anul 1955 s-a înfiinþat ªcoala Tehnicã Sanitarã care pregãtea asistenþi medicali. Împreunã cu ºcoala profesionalã, pentru câteva luni, au fiinþat sub titulatura ªcoala Tehnicã Medicalã ºi Profesional Sanitarã. Prin HCM nr 2029 din 20.03.1955 s-a decis mutarea acesteia din strada I.V. Stalin nr. 63, în strada Al. I. Cuza nr. 1, în sediul fostei ªcoli Comerciale.

În luna decembrie 1955, ºcoala primeºte denumirea de Grup ªcolar Sanitar. Grupul ºcolar sanitar nou înfiinþat avea în componenþa sa clase de ºcoalã postlicealã cu specializãrile: asistent clinic de medicinã generalã, asistent farmaceutic de igienã, asistent medical de obstetricã ginecologie, asistent medical de ocrotire, asistent medical de pediatrie, toate cu durata de trei ani ºi clase de ºcoalã profesionalã cu meseriile: moaºã, sorã medicalã de pediatrie, sorã medicalã (pentru îngrijiri generale). Era un plan mare de ºcolarizare. Cursurile se þineau ºi în alte ºcoli din oraº. Pentru scurtã vreme, câteva luni, la conducerea ºcolii a fost d-na Balan Maria. La 1 ian 1956 la conducerea Grupului ªcolar Sanitar a fost numitã d-na instructoare de practicã, asistent medical, Maria Nãsturaº. În anul 1959, denumirea ºcolii se schimbã în ªcoalã Tehnicã Sanitarã.

La începutul anului ºcolar 1961-1962, în baza Deciziei 877/21.09.1961 a Sfatului Popular al Regiunii Bacãu, ºcoala a fost mutatã în locul Spitalului Unificat de Copii de pe str. Griviþa Roºie nr. 25, care s-a mutat la rândul lui într-un sediu nou.

S-au aprobat specializãri noi : asistent de farmacie, asistent de laborator, tehnician dentar. Planul de ºcolarizare era foarte mare. Deºi se fãcea propagandã pentru atragerea candidaþilor, rãmâneau locuri neocupate. ªcoala a devenit atractivã când s-au acordat îndemnizaþii elevilor. Elevii din anul I primeau 300 de lei pe lunã, cei din anul II primeau 400 de lei, iar cei din anul III, primeau 500 de lei. În perioada de directorat a doamnei M. Nãsturaº, funcþia de director adjunct a fost deþinutã de medicii: Zilberman Adolf ºi Vraºti Anton. În data de 22 ian 1962, la conducerea ºcolii a fost numit dr. Vraºti Anton. În luna iunie a aceluiaºi an a fost numit director dr. Nãstase Ioan. Pe data de 20 dec 1963, în funcþia de director a fost numit dr. Olinic Sorin, iar în funcþia de director adjunct, dr. Mihailov Petru.

Nevoia de personal sanitar a fãcut ca, în anul 1965, sã se reînfiinþeze pe lângã ªcoala Tehnicã Sanitarã, ªcoala Profesionalã de Surori Medicale. Împreunã, au format din nou Grupul ªcolar Sanitar, deținând ca director pe dr. Olinic Sorin ºi dir. adj. pe Vasiliu Emilia - asistent medical, instructor de practicã. La cele douã forme de învãþãmânt erau înscriºi ºi frecventau cca 420 de elevi.

În anul 1968 a fost dat în funcþiune noul sediu al ºcolii pe strada Griviþa Roºie nr. 35 (Autorizaþia Sanitarã de Funþionare numãrul 140/9 nov 1968), iar în anul 1971 internatul cu 184 de locuri, fixat în continuarea acestuia. Clãdirile vechi au primit destinaþia de internat, spãlatorie, magazii, atelier.

În intervalul de timp dintre 1 iulie 1970 ºi 1 septembrie 1978, la conducerea ºcolii s-a aflat dr. Scriitoru Gheorghe. Au urmat trei luni de interimat, interval de timp în care la conducerea ºcolii a fost Apostu Dumitra – maistru instructor.

Doctorul Scriitoru a fost un om pasionat de sculpturã. Tot timpul gratuit ºi-l petrecea în atelierul de sculpturã amenajat la subsolul uneia din clãdirile vechi, împreunã cu elevii ºcolii postliceale mai ales, împãtimiþi de acestã artã. În aceeaºi perioadã, au existat ºi alte cercuri artistice, conduse de oameni pasionaþi : metaloplastie - dr. Vraºti Anton, fotografie - dr. Sasu Dinu, þesãturi - asist. med. Vasiliu Emilia. Lucrãrile lor au înnobilat sãlile de clasã, holurile, birourile, internatul, cantina etc. dând o notã de eleganþã ºi rafinament ºcolii.

În anul 1974, prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri numãrul 354 s-a înfiinþat o nouã formã de pregãtire a cadrelor medii sanitare - Liceul Sanitar. Planul de ºcolarizare a primei serii, era de doar douã clase, din care una pentru jud. Bacãu ºi una pentru jud. Neamþ. În anul 1978 a absolvit cursurile ultima serie de elevi ai învãþãmântului postliceal sanitar. În perioada 1978-2000, denumirea ºcolii a fost Liceul Sanitar.

În perioada 1 dec 1978 - 10 ian 1987, Liceul Sanitar a fost condus de dr. Lazãr Elisabeta. La ºcoala tehnicã sanitarã ºi la liceul sanitar mediile la examenul de admitere erau întotdeauna peste opt. Toþi absolvenþii primeau repartiþie. Majoritatea elevilor proveneau din familii cu posibilitãþi materiale modeste. Majoritatea preferau sã se angajeze dupã absolvire decât sã continue studiile în învãþãmântul superior deoarece, în calitate de cadre medii sanitare, mulþi primeau repartiþie în oraºe, iar ca medici ar fi trebuit sã meargã sã lucreze în mediul rural.

Absolvenþii de liceu sanitar erau calificaþi în meseriile de sorã medicalã/oficiant sanitar. Pe toatã durata sa, Liceul Sanitar Bacãu a ºcolarizat elevi din douã judeþe. Rând pe rând, au fost arondate judeþele : Neamþ, Iaºi, Vaslui, Vrancea. La treapta a I-a erau câte patru clase paralele, iar la treapta a II-a planul de ºcolarizare varia între una ºi patru clase. Elevii se distingeau an de an la olimpiadele ºcolare. La biologie au deþinut permanent recordul, graþie profesorului Cãºeriu Cezar, care ºtia extrem bine sã motiveze elevii sã studieze ºi sã îndrãgeascã acest obiect de studiu. Cenaclul literar, condus de profesorul Neacºu Ioan, oferea prilejul elevilor sã dea frâu liber imaginaþiei ºi condeiului. Talentele au fost încurajate. Cel mai concludent exemplu este cel al poetului Baghiu Vasile, penis al Uniunii Scriitorilor. În anul 1980 a apãrut primul numãr al revistei ºcolii, intitulatã „Orizonturi”.

În anul 1990, prin HG R numãrul 521, s-a reînfiinþat ºcoala postlicealã sanitarã. Din anul 1991 liceul sanitar a intrat în lichidare. Clasele de profil sanitar au fost înlocuite cu clase de profil teoretic. Introducerea profilului teoretic în locul profilului sanitar a constituit pentru Ministerul Sãnãtãþii, un prilej de a încerca sã elimine din cadrul ºcolii clasele de liceu teoretic. Procesul de evacuare, deschis fãrã nici un drept de un medic din Bacãu, a durat aproximativ doi ani.

În anul 1992, prin Ordinul Ministrului Învãþãmântului ºi ªtiinþei numãrul 36283/ 15 oct 1992 ºcoala a primit numele Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” deºi funcþiona ºi ºcoala postlicealã sanitarã. În anul 1994 s-a înfiinþat Societatea Culturalã a Elevilor ºi Profesorilor din Liceul Mihai Eminescu. Tot în anul 1994, dupã o absenþã de circa 10 ani, a apãrut revista ºcolii în înșiruire nouã, sub denumirea „Orizonturi Noi”. În perioada de cãutãri, în primii ani dupã schimbarea profilului sanitar, au existat ºi trei clase cu profil servicii ºi o clasã cu specializarea chimie ºi protecþia mediului.

În perioada 1992-1995, s-a derulat un proiect de parteneriat între ªcoala Postlicealã Sanitarã, Bacãu ºi Colegiul Sanitar din Khristiansand, Norvegia. În cadrul acestui parteneriat, au avut loc schimburi de bune practici între cadrele didactice care asigurã instruirea practicã în cele douã instituþii ºcolare ºi între conducerile celor douã ºcoli.

Prin Ordinul Ministrului Învãþãmântului numãrul 4056/5 iunie 1996 i s-a atribuit unitãþii denumirea de Grupul ªcolar „Mihai Eminescu”. Tradiþia privind rezultatele la olimpiada de biologie s-a perpetuat. În anul 1999, eleva Onode Gabriela ne-a reprezentat cu cinste la olimpiada internaþionalã din Germania.

Din anul 2002, în cadrul Societãþii Culturale, funcþioneazã Editura Orizonturi Noi. Deocamdatã, la editura societãþii au fost publicate lucrãrile : “Prâslea cel slab ºi merele de argint” - 2002, Codrin Doloi (elev) ; „Introducere în poezie” - 2002, Ioan Neacºu; “Matematicã, teste pentru examenul de bacalaureat” - 2004, Heisu Ancuþa, Ursachi Alina. La începutul anului 1987, la conducerea ºcolii a fost numit pentru întâia datã un cadru didactic profesor de culturã generalã în persoana doamnei Dughiri Mihaela. În perioada oct 1995-martie 1998 ºcoala a fost condusã de prof. Floare Anca. Dupã aceastã datã, a revenit la conducerea ºcolii, prin concurs, prof. Dughiri Mihaela. În anul 1994 a fost instituitã dupã o lungã perioadã de absenþã, funcþia de director adjunct, ocupatã dupã cum urmeazã: feb 1994 - martie 1998 dr. Rusu Elena, aprilie 1998 - august 1999 prof. Pitica Rodica, sept. 1999 ºi în prezent, prof. Toma Gabriela.

Printre profesorii, specialiºtii ºi maiºtrii instructori care au desfãºurat activitate în ºcoala noastrã, alþii decât cei menþionaþi anterior enumerãm: dr Pãunescu Mircea, dr Popovici Gheorghe, dr Anton Dumitru, prof: Udreanu (Barbu) Elena, Coman Olga, Neaga Dumitru, Ciuchi Dumitru, Neagu Veronica, Orban Alexandrina, maiºtri instr: Apostu Dumitra, Grigogovici Maria.

Deºi obþineau repartiþie, mulþi absolvenþi de ºcoalã postlicealã sau liceu sanitar au continuat studiile, devenind medici, juriºti, economiºti, farmaciºti, biologi, psihologi, profesori etc. Vom alege doar câteva exemple din toate generaþiile: medici - Grigoriu Radu, Nãforniþã Dorin, Brumã Sergiu, Petraru Constantin, Olinic Ciprian, Pavel Maria, Mihalache Luminiþa, Pârlog (Angheluþã) Gabriela, Apostu Marius, Ichim Mihai ; juriºti - Robu Lãu Mariana, Popa Gabriela, Cozma Aurora ; profesori - Berza (Alexandru ) Mirela, Ciupercã ( Hârlea) Lucica, Butnaru Diana, Roºu Ciprian Sorin, Partenie Mihaela etc.[color=green][/color][/color]